timp 16

                                             Gotică
                                          //unlimited  mind//

do re re re re
re re re do

pântecul babei încă
mai năștea fii
îi legase încheieturile cu elastic
fiecare zvâcnire trezea pruncul
la viață

zugrumați mai strigam încă speranță
ne îndesuiau într-o cameră neagră
spuneau că acolo totul se împarte
trup și suflet
adevăr și minciună
viață și moarte

ne învârteam în cercul-nimic
mai fugeam să căutăm iordanul
pe buzele noastre seca mereu adevărul

si la la la mi

pruncul era legănat de văduve iele
îi admirau ochii înfundați în orbite
pe picioare îi creștea părul
din tălpi se alungea falnic o cruce

am murit cu toții deodată

pe cer se ridicase o stea

mai urlau la ea oamenii-lupi

sol fa

                                    

timp 15

                                 // https.ro

imi zic

gata cu aceasta frică neagră

pufoasă moale

ce se întinde ca o a doua piele

gata cu diminețiile

în care doar cafeaua îmi mai tine loc de respirație

ticăitul insuportabil al vieții

aș putea trăi bine mersi până

la o sută de ani

să-mi lungesc picioarele

de atâta târâre

brațele mele brațele mele

scara-n spre mine

dacă nu ar fi acele zeci de minute

in care luciditatea se cuibărește tăcută
un al treilea ochi în încăperea obscură

dacă nu ar fi încă de descoperit hieroglife

să am soarta profanatorilor de morminte

atunci poate frica aceasta

iși va crește singură unghii

vopsindu-le cu propria sevă